Ai găsit probabil în multe locuri recomandarea de a reflecta, “la cumpăna dintre ani”, pe marginea scopurilor pe care ți le dorești pentru anul care vine.

Exercițiul e sănătos dar poate fi inutil și chiar dăunător dacă e făcut greșit. Tentațiile neproductive sunt:

• să proiectezi în noul an varianta pozitivă a multor lucruri de care nu ai fost mulțumit în anul care se încheie: să petrec mai mult timp cu familia, să am grijă de sănătate, să nu mă mai îngraș, să economisesc totuși niște bani, să nu mai stau peste program la serviciu, să pot spune “nu” mai ușor etc.;
• să enumeri dorințe care te entuziasmează: să-mi regăsesc pasiunea pentru pictură, să am un work/life balance mai sănătos, să fiu mai bun cu cei de lângă mine, să am o formă fizică de admirat;
• să-ți propui obiective care dau bine, cu deadline și cu tot pachetul: să pot vorbi fluent limba franceză până la finalul lunii iunie, să trag tare toată primăvara pentru a promova un nivel în ierarhia companiei, să economisesc lunar suma X, să alerg la maratonul de la Madrid, din aprilie, și să închei cu un timp sub 4:30 etc. Dacă aceste obiective reprezintă cu adevărat ceea ce vrei, atunci e bine. Dar mulți consideră că la final de an prinde bine să-și stabilească totuși niște obiective, chiar dacă nu îi trage inima prea tare în direcțiile respective. Se întâmplă să și facă niște pași spre a le atinge doar că la un moment dat, când dau de greu, încep explicațiile cu rol de supapă de depresurizare: “da’ de ce-oi fi zis eu “iunie”, că doar nu mă mut în Franța. Dacă vorbesc cât de cât franceza până în septembrie, e ok”; “bine-ar fi să economisesc X, dar dacă nu-mi ies socotelile, economisesc mai puțin câteva luni și apoi compensez eu cumva”; “decât să mă duc până la Madrid și să nu obțin ce vreau, mai bine încep cu maratonul de la Berlin, din septembrie; e chiar mai bine așa, pentru că am timp mai mult să mă pregătesc iar pregătirea e cheia aici”.

Tu probabil ești ok dar foarte mulți sunt cuprinși de entuziasm în aceste zile de vacanță iar optimismul cu care trec lucruri pe hârtie devine după 4-6 luni o piatră de moară și o sursă de stres, văzând cum trec săptămânile iar ideile de pe hărtie sunt departe de a fi devenit realitate.

Nu-ți recomand deci o listă de obiective SMART, animate de citate impresionante din Michelangelo sau Winston Churchill.

Dacă vrei, te-aș invita mai degrabă să cugeți un pic pe marginea următoarelor două întrebări:

1. Care ar fi două proiecte mari și importante ale tale pe care ai vrea să le vezi realizate în 2013? Pot fi despre serviciu sau despre viața în afara serviciului, dar bine-ar fi să nu fie amândouă despre serviciu. Acolo se vor găsi oricum destui colegi, șefi, clienți sau furnizori dornici să-ți traseze ținte. Care sunt două idei la care te gândești de mult, care nu sunt de ici de colo și a căror realizare te-ar face să te simți mai implinit și mai liniștit? Dacă te gândești la patru sau cinci proiecte, se prea poate să te trezești că alergi după prea mulți iepuri. Unul singur te poate așeza pe un drum cam îngust. Două sunt numai bune. Alege-le în așa fel încât ele să te scoată din zona de confort și să-ți aducă beneficii pe mai multe planuri.
2. Care ar fi două obiceiuri bune pe care ai vrea să le împământenești pentru anul care vine? Aici nu e vorba despre mari proiecte ci despre mici rutine care te fac mai bun. Poți porni în definirea lor de la obiceiurile neproductive pe care ți-ai dat seama că le ai și pe care ai vrea să le înlocuiești cu ceva mai util. Uite câteva exemple: unii își încep ziua la serviciu cu e-mailurile, cu mici discuții și cu rezolvarea unor sarcini mărunte. Constată că s-a făcut ora 10 sau 11 și încă n-au luat taurul de coarne. Poate ar fi bine să te obișnuiești să-ți începi ziua cu o sarcină importantă și neatractivă dar care trebuie rezolvată. Îi dedici prima oră de lucru, scapi de ea, ziua arată mai bine și apoi te poți ocupa mai liniștit de micile sarcini și e-mailuri, care oricum nu se termină niciodată. Alții își petrec ultima parte a zilei răsfoind canalele TV, postările recente de pe Facebook sau știrile zilei. După o vreme, constată semiadormiți că nu s-au ales cu mare lucru. Poate ai vrea să ai obiceiul de a citi o oră seara, în fiecare seară.

Răspunsurile la aceste două întrebări îți pot da un elan formidabil pentru noul an. Proiectele te animă iar obiceiurile bune te ajută să te apropii de rezultatele dorite, pas cu pas.

Pentru mine un astfel de proiect în 2012 a fost scrierea cărții Musai List. Intenția exista de mai multă vreme, pregătirile se desfășurau și ele cât de cât, dar nu organizat. În urmă cu un an am zis că înainte de Crăciunul lui 2012 cartea trebuie să fie pe rafturile librăriilor. Acum nu numai că e disponibilă, dar se și bucură de un feedback foarte bun din partea cititorilor iar într-o lună de la lansare e deja un best seller al categoriei ei.

Cu siguranță ai și tu proiectele tale realizate, pe care le-ai definit odată și apoi le-ai urmărit cu perseverență până la realizare. Pentru noul an poate nu e nevoie să enumeri, ca prea mulți alții, lucrurile pe care ni le dorim cu toții. Cred că e mai productiv ca, pe de o parte, să te hotărăști asupra a două proiecte importante și să nu te lași până nu le realizezi iar, pe de altă parte, să-ți faci câteva obiceiuri bune, cu ajutorul cărora să te bucuri mai mult de fiecare zi. Alege proiectele și obiceiurile în așa fel încât dacă le rezolvi să fii cu adevărat mulțumit, nu să simți că pașii au fost prea mici. Dacă cumva închei proiectele și cimentezi obiceiurile în prima parte a anului, desigur că îți poți stabili alte ținte pentru mai departe.

Îți doresc ca în 2013 să muncești eficient, să faci loc pentru ce-ți place și să te bucuri de fiecare zi!

P.S. Notează-ți undeva cele două proiecte și cele două obiceiuri. Pe un cartonaș de ținut în portofel, într-un document pe calculator, undeva pe smartphone, dar notează-le. Și fă un prim pas în direcția lor, oricât de mic, chiar azi: spune-le cuiva, caută niște informații, dă un prim telefon.